Lăsați specialiștii să facă ce știu ei mai bine

Studentă la Medicină. Visul multor tineri, dar nu și al meu. Făceam facultatea obligată de părinți. Singura plăcere era faptul că eram colegă cu cea mai bună prietenă a mea. Cu ea totul era bestial. Ne petreceam tot timpul împreună, învățam împreună, eram în aceeași echipă la proiecte, mergeam la conferințe și tot felul de evenimente din domeniu.

Vara trecută am făcut practică la spital. Soarele ardea cu nepăsare, era o căldură de nedescris atât înăuntru, cât și afară. Pentru mine, ultimele etaje erau inaccesibile. Aș fi dat orice să fiu pe plajă, cu o limonadă în mână, având soarele la cap și marea la picioare. Dar nu, trebuia să mă bucur de atmosfera din spital. Ce viață!

Nu prea puteam să dorm de căldură și mă obișnuisem să mă trezesc devreme. La ora 5.30 ieșeam din casă ca să mă bucur de răcoarea dimineții. Ajungeam la spital la ora 6 și îmi beam cafeaua în liniște cu Ocxana. Mergeam întotdeauna la ultimul etaj ca să ne bucurăm de priveliște. Când apărea soarele, ne retrăgeam la parter și ne făceam de lucru pe acolo.

Traduceri medicale…cu sau fără ajutor?

Într-o dimineață de marți, au venit la noi superiorii cu un teanc de documente. Ne-au dat bani să mergem să le traducem din română în engleză. Ziceau ceva că sunt foarte importante și că sunt pentru investitori. O săptămână nu vor să ne vadă pe acolo că sunt stresați cu noile modificări și le cam stăm în cale. Ciudați oameni. Cică să ne găsim de lucru pe la pediatrie. Mare lucru nu aveam de făcut că era cam pustiu pe acolo.

-Blondo, ce facem cu astea?

-Mergem să le ducem la o agenție să le traducă. Ia-ți geanta și hai să mergem!

-Fii serioasă. Știm și noi engleză.

-Femeie, sunt lejer 200 de pagini aici.

-Oricum în sesiune avem mai mult. Suntem obișnuite cu mult.

-Și vrei să stăm prin spital ca să traducem? Pe căldura asta?

-Cine a zis că stăm în spital?

-Acasă, la terase…numai chef de tradus nu am.

Luăm banii și fugim la mare. Dimineața plajă, la prânz stăm la răcoare și traducem. Cu ocazia asta ne mai exersăm și noi engleza.

-Băi, ești nebună! Cum să facem asta?

-Poți să comentezi cât vrei după. Acum hai acasă ca să ne facem bagajul. Nu o să ne simtă nimeni lipsa. Spunem că trebuie să mergem la Sibiu la o conferință. E o chestie neimportantă pe acolo, dar părem și noi interesate. Hai!

servicii_profesionale_revizie_swiss_solutions
Sursa foto: Swiss Solutions

Și am plecat. Nisipul fin, mirosul mării, briza răcoroasă, albastrul vibrant, valurile spumegânde, pescărușii zburând în cercuri, apa cristalină, colț de Rai. Aveam o planificare strictă. 3 ore la plajă dimineața și 10 ore de tradus pe zi. Când în cameră, când la terasă, în unele seri chiar pe plajă, scriam de zor. Bateria să ne țină. La început lejer, apoi enervant, dar pe final începuse să fie distractiv. Erau multe pagini cu descrieri tehnice, apoi mulți termeni medicali, se descriau proceduri și aparate. Mai cu translate, mai cu dicționar, niște sinonime mai mult sau mai puțin contextuale, până la urmă ne-am descurcat noi. Am terminat cu o zi mai devreme față de cum plănuisem. Ultima zi ne-am petrecut-o pe plajă. Nu ne-am dezlipit de nisipul fierbinte. Când intram în mare, simțeam cum nisipul ne face masaj la tălpi. Era divin. Am văzut apusul din larg. Era sublim. Nuanțe de roz pal, portocaliu și roșu aprins colorau cerul aproape senin. Soarele ne părăsea încet. Nu ne-am grăbit să ne facem bagajele. Noaptea am plecat spre casă.

Dimineața am fost primele la copy-shop. Cu ochi aproape închiși de somn, zâmbeam satisfăcute. Am printat documentele și ne-am grăbit spre spital. Ni se citea oboseala pe față. Păream relaxate și fericite cu noul bronz auriu.

-Cum a fost fetelor la conferință?

-Destul de plictisitor. Nu a fost cum ne-am așteptat.

-De ce nu v-ați întors mai devreme?

-Speram să devină mai interesant pe final, dar ne-am înselat.

-Văd că v-ați și bronzat.

-Eh, ne-au ținut în soare la prânz. Zilnic, mâncam afară ca să ne luăm energie de la natură.

-Îhîm.

Ziua următoare a urmat întâlnirea cu investitorii. A durat 5 ore. Ne plimbam pe la usă ca niște lei proaspăt închiși în cușcă după o viață trăită în libertatea savanei. Se minunau de ce e scris acolo. Auzeam din când în când strigând: “Ce-s aberațiile astea?” “Vreți să plătim pentru așa ceva? Nu vedeți că nu are logică. Vă contraziceți în explicații.” A fost un fiasco total. Spitalul a pierdut o oportunitate grozavă din cauza noastră. Mă simțeam atât de vinovată încât îmi venea să intru în pământ de rușine. Am mers să recunosc greșeala. Nu știam cum să mai explic cât de mult regret ce am făcut. Nu exista pedeapsă suficient de mare pentru ceea ce făcusem. Trebuia să suportăm consecințele. Ocxana era vinovată de complicitate. Trebuia să lăsăm specialiștii să se ocupe de o traducere atât de importantă, mai ales că noi nu stăpâneam suficient de bine termenii medicali, iar google translate nu ne-a fost de prea mare ajutor.

Trebuia să remediem această situație singure. Nu spun că au avut încredere în noi din nou, ci că ne-au oferit libertatea de a lua decizii și de a suporta consecințele pe banii noștri. Și nu aveam prea mult timp la dispoziție. Fiecare zi ce trecea ne mărea costurile. Trebuia să ne mișcăm rapid. Mai trebuia să facem și o campanie de strângere de fonduri singure.

Ce spuneam despre ajutor?

Am apelat din nou la Google, dar de data aceasta pentru a găsi o firmă specializată în traduceri medicale. După lungi căutări, verificări pe forumuri și studiu pe firmă dacă într-adevăr merită să colaborăm, am găsit Agenția de traduceri Swiss Solutions. Au medici traducători in-house care realizează traduceri optime și le livrează la timp. Trebuia să lăsăm noi de la început specialiștii să își facă treaba.

servicii_profesionale_traduceri_swiss_solutions-300x200
Sursa foto: Swiss Solutions

Dacă la partea medicală nu m-am descurcat prea bine, la marketing sunt destul de bună. Am schimbat total imaginea spitalului, am îmbunătățit site-ul și am scos în evidență punctele tari. Am vânat oportunitățile și am trimis mail-uri celor mai importante firme internaționale. Am fost recrutată în bordul de negociere.

Cu noile documente traduse corect, cu toate nevoile spitalului memorate și dezbătute, cu informațiile stăpânite bine și cu un discurs impresionant, m-am prezentat peste 3 săptămâni în fața noilor investitori, alături de echipa managerială a spitalului. Am expus problema clar, am prezentat nevoile și soluțiile, le-am explicat ce ne trebuie de la ei și ce beneficii au dacă ne ajută și, după 3 ore de discuții și negocieri, au fost de acord.

Am reușit! Am avut emoții, am sperat mult, însă am și muncit mult și s-au văzut rezultatele. Am învățat o lecție extrem de importantă din această experiență: dacă nu te descurci, externalizează. Lasă specialiști să își facă treaba. dacă vrei rezultate favorabile. Sper să țineți cont de acest sfat ca să nu fiți nevoiți să treceți prin chestii nașpa pentru a vă da și voi seama de acest lucru. Spor în toate!

swiss-solutions

Articol scris pentru SuperBlog 2016.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*