Destinația mea preferată e omul în brațele căruia simt și munți, și dealuri, și câmpii, și mări. Și în ochii lui văd răsărituri de soare și apusuri de lună, văd stele și tot cerul fremătând, văd ploi și liniște și albastru. E omul care mă face să simt furtuni și curcubeie, roua și vântul, soarele și întunericul. E omul care mă face să aud valuri și tunete, liniște și culori, omul care îmi provoacă dimineți când peste sufletul meu e noapte și îmi mângâie gândurile cu vorbe de care nu vreau să mă dezlipesc.

Destinația mea preferată e el, cel care mă face să mă regăsesc, să renasc și să excelez, omul care îmi dă puterea să merg mai departe, să visez și să îmi îndeplinesc dorințe. E omul în brațele căruia aș vrea să adorm și să mă trezesc, omul lângă care aș vrea să rămân mereu. Omul care îmi e și munte cu brazi și plajă cu palmieri, și răsărit și apus, și lumină și întuneric. Omul care mă face să uit că sunt eu și îmi amintește că suntem noi. Omul de sufletul căruia nu vreau să îmi dezlipesc sufletul. Omul care vreau sa îmi fie și călătorie nu doar destinație.


CITEȘTE ȘI:

  1. Dacă de orgoliul depinde fericirea mea, atunci o să îi scriu eu prima

  2. Ți-a fost vreodată dor de cineva până la lacrimi?

S-ar putea să-ți placă și:

35 de comentarii

    1. Poți să mă mănânci. Au ajuns la el și degeaba :)) Să ne bucurăm totuși că nu e același, că acum sunt bine și că nu mai sufăr după nimeni. Îți mulțumesc că ești mereu alături de mine. Te pup! ??

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *