Îl văd fumegând. E un mister pentru mine, o dorință încă neîndeplinită, un freamăt. Cerul e roșiatic în jurul lui semn că soarele o să plece curând. E singur la linia orizontului și doar el mai desparte cerul de mare. Fumul se îndreaptă nestingherit spre soare, în dreapta vulcanului. Nu știu cine e. Nu știu ce mistere ascunde. Nu știu nici măcar că de la acel apus îmi va rămâne în minte și mă voi gândi la el în fiecare seară. Și în fiecare zi, dar parcă lumina distruge emoții așa că îl păstrez pentru nopțile mele albe.

Am fost doar noi doi la apus. Și probabil ale sute și mii de oameni despre care nu știu și nici nu îmi pasă pentru că lumea mea este el. Atunci am fost doar eu și el. Atât. Și timpul a stat în loc pentru o clipă. Și eu îl priveam cum fumegă liniștit. Nepăsător. Arogant. Impunător. Misterios. Provocator. Simt gustul aventurii și încă tânjesc după el chiar dacă e departe, chiar dacă e de neatins. Vreau doar să fiu în preajma lui, să îl admir, să îl respir, să îl cuprind pe la spate, să îi văd lava cum se scurge până la poale, să văd focul care arde necontenit. Vreau să îl văd în toată splendoarea lui. Când fumegă. Când arde. Când scuipă foc. Când tâșnește lava. Când aprinde cerul și nimic nu mai contează. Pentru că preț de câteva clipe pe buze mi se citește doar că a erupt Stromboli.

Ce atingere l-a declanșat? Ce mișcare l-a făcut să erupă? Ce sau cine i-a atins punctul sensibil încât a expulzat spre cer fără ezitare toată acea acumulare de lavă? Când va erupe data viitoare? Mă va lăsa să asist la tot acel spectacol formidabil? O să îl văd de aproape? O să îi simt căldura? O să mă simtă acolo în preajma lui?

Vreau doar o noapte cu el și atât.

Stromboli este unul dintre cei mai activi vulcani de pe glob și este cunoscut drept ”Farul Mării Mediterane” întrucât de află într-un stadiu de erupție continuă încă din anul 1932. Este menționat în romanul ”O călătorie spre centrul Pământului” de Jules Verne, scris în 1864. Se află în Marea Tireniană (braț al bazinului vestic al Mării Mediterane), în nordul Siciliei și foarte aproape de Tropea.


CITEȘTE ȘI:

  1. Tropea – orașul de pe Coasta Zeilor

  2. Ce gust are apusul când se transformă în poem?

  3. Om liber, tu vei iubi întotdeauna marea

  4. Aș fi vrut să-ți fiu plajă la nesfârșit

S-ar putea să-ți placă și:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *