AlexandraPentru mine, Maramureș înseamnă întoarcere la origini, la datini și obiceiuri, la tradiții strămoșești și la viața autentică românească, o viață ce nu se trăiește pe grabă, ci în tihnă, pe îndelete, să-i priască și călătorului și localnicului, o viață de belșug și prosperitate, de când omul știa să fie recunoscător și pentru cel mai de preț lucru, dar și pentru cel mai neînsemnat.
Și cum drumul din Bucovina în Maramureș ne-a fost călăuzit de-o ploaie deasă de vară, parcă întreaga experiență a căpătat un iz de poveste, cu verde cât cuprinde, oameni buni și primitori și experiențe memorabile. Dar despre oameni vom vorbi cu altă ocazie. Astăzi vorbim despre atracțiile turistice de neratat dacă ajungeți în Maramureș.
1. Mocănița de pe Valea Vaserului
Cred că majoritatea oamenilor vin în Maramureș special pentru mocăniță (deși mai sunt și alte mocănițe în țară: la Sibiu, Covasna, Moldovița, Sovata, Valea Arieșului, Brad, Abrud Câmpeni) sau dacă nu, cel puțin, au și mocănița pe listă.
Mocănița de la Vişeu de Sus este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Aceasta a fost inaugurată în 1933 și are unul dintre cele mai lungi trasee din țară – 56 km, transportând atât turiști, cât și lemne. Traseul durează în jur de 3 ore pe sens, până la stația Paltin, cu o pauză de jumătate de oră sau o oră. Peisajul e absolut fantastic și merită toată atenția voastră, însă pe drumul de întoarcere vă recomand și o carte ceva să nu vă plictisiți întrucât semnal la telefon nu o să aveți și 6 ore de uitat pe geam sunt totuși cam multe. Recomandarea mea este să vă achiziționați biletele online, din timp. Mai multe detalii cu privire la prețuri și program găsiți pe site.
2. Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței din Sighetu Marmației
Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței funcționează în fosta închisoarea de la Sighet ce a fost construită în 1897, de autorităţile austro-ungare, cu ocazia aniversării “primului mileniu maghiar”. După 1945, prin Sighet se făcea repatrierea foştilor prizonieri şi foştilor deportaţi din U.R.S.S. În perioada 1948-1950 au fost închiși aici elevi, studenți și țărani din rezistența maramureșeană. Între anii 1950 și 1955 penitenciarul a devenit unul de maximă securitate. În 1955, ca urmare a Convenţiei de la Geneva şi a admiterii României comuniste în ONU, parte din deţinuţii politici din închisorile româneşti au fost eliberaţi, iar alții transferaţi în alte închisori sau trimiși în domiciliu obligatoriu. La Sighet din cei circa 200 de deţinuţi, 54 muriseră. Închisoarea de la Sighet a redevenit de drept comun. După decretul din 1975 prin care pedepsele puteau fi executate la locul de muncă închisoarea a fost dezafectată, devenind fabrică de mături, sediu al gospodăriei colectei, depozit de sare și anvelope şi, în cele din urmă, o ruină abandonată până în 1993, când Ana Blandiana și Romulus Rusan au înaintat Consiliului Europei proiectul unui muzeu, devenind locul unde avea să se nască primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului.
Peste 50 de săli încărcate de istorie cruntă ce păstrează atmosfera apăsătoare a durerii și suferinței din perioada comunistă, un loc de aducere-aminte, în care inima ți se face mică și te înfiori, ceva în tine se zdruncină și stai cu sufletul la gură, înmărmurit, în fața unui perete de pe care nu citești file de istorie, ci durerea unui neam. Și plângi fără să vrei povara lor, dar în același timp ești recunoscător că tu ai de dus o viață mai bună și tu nu trebuie să treci prin ce au trecut ei. Dar ”ei” sunt strămoșii tăi, parte din tine, din neamul tău. Ei sunt ai tăi. Și speri în sinea ta că pata asta neagră de istorie nu se va mai repeta. Lacrimile continuă să curgă. Înghiți în sec. Și durere și timp și neam și zbucium și tot.
Acestui loc încărcat de atât de multe emoții copleșitoare căruia vă recomand să îi acordați câteva ore bune pentru a vizita fiecare sală și a citi despre toate atrocitățile la care a fost supus neamul nostru.
3. Locul unde se agață harta și cuiul cu pricina
A fost amplasat în centrul orașului un cui care marchează simbolic locul unde se atârnă harta României.
4. Muzeul Satului Maramureșean
Muzeul Satului Maramureșean a fost deschis în anul 1981, în Sighetu Marmației și grupează, în principal, o colecție de peste 30 de case specifice zonei Maramureșului, unele mobilate complet cu piesele originale. Pe lângă gospodăriile românești au mai fost reconstruite o locuință ucraineană, una maghiară și doua case evreiești (în interiorul uneia fiind amenajată o sinagogă sătească). Toate ulițele și potecile din satul recreat în cadrul muzeului de pe Delul Dobăieș converg către biserica de lemn care este cea mai veche construcție din muzeu.
5. Cimitirul Vesel de la Săpânța
Cimitirul de la Sapanța este o carte a vieții și a morții sătenilor. Meșterul sculptor a devenit naratorul care scrie cronica satului, transpunând în lucrările sale esența vieții decedatului, într-un mod mai vesel, care să-l facă pe om să privească moartea cu mai multă ușurință.
6. Cimitirul Săracilor
Cimititrul Săracilor face parte din Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind dedicat memoriei deținuților politici morți sau executați în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea. În anii 50 au fost aruncate în gropi anonime trupurile deținuților morți în închisoarea din Sighet. Nu se știe cu certitudine câți din cei 54 au fost îngropați aici și câți în alte locuri întrucât comuniștii au șters urmele, numele acestora nefiind înregistrate nici în acte, nici marcate pe mormânt.
7. Lacul Albastru de la Baia Sprie
Lacul Albastru se află la 35 minute de mers pe jos de centrul orașului Baia Sprie și este unic în lume întrucât își schimbă culoarea în funcție de poziția soarelui și de temperatura apei. Astfel, primăvara lacul este albastru, vara este verde închis cu nuanțe de smarald, iar toamna devine mai închis la culoare, alternând între nuanțe intense de verde și maro.
Explicația științifică a acestui fenomen constă în procesul de apariție a lacului: acesta s-a format după prăbușirea unei mine, iar mineralele reziduale sunt cele care influențează culoarea apei.
8. Dealul Cavnic-Budești
Noi nu am reușit să ajungem la celebrul deal antigravitațional și nu pot confirma informațiile, însă se spune că aici apa urcă în loc să coboare, contrazicând orice lege a fizicii. O explicație ar fi concentrarea de masă a metalelor foarte grele aflate la mică adâncime ce atrag prin greutatea lor și astfel obiectele urcă în loc să coboare. O altă teorie afirmă că totul este o iluzie optică, iar ruperea de pantă cu schimbare de unghi dă impresia de deal.
9. Ogna Șugatag
Locul nostru preferat din Maramureș rămâne Ogna Șugatag, o oază de liniște cu lacuri atât dulci, cât și sărate, un loc parcă desprins de toată agitația cu care suntem obișnuiți ce ne-a permis să ne încărcăm puțin bateriile. Aici ne-am prelungit puțin șederea și dacă nu ar fi fost job-urile am mai fi rămas o vreme. Gazdă ne-a fost Campingul Green Place Ogna Șugatag și dincolo de primirea călduroasă, vibe-ul fain și amplasarea perfectă, cel mai mult ne-au plăcut oamenii.
Pentru noi Maramureșul rămâne un loc de poveste cu peisaje de vis și oameni primitori, cu mult verde, răcoare și o evadare perfectă vara.
S-AR PUTEA SĂ VĂ INTERESEZE ȘI:
