Există zile când acasă nu e loc cu mâncare şi am nevoie de puțin ajutor. Doar tata știe cât de amuzant e cu mine în bucătărie, când descopăr noi feluri de mâncare și sunt chiar grozave sau când stric totul. Am încercat să gătim împreună, bine că doar pentru 4 luni. Doar eu pot prepara atâtea feluri de mâncare din banalele ouă (și nu o zic în sensul bun). Fac cei mai buni cartofi prăjiți. Cred că am devenit expertă. Ador deserturile doar din cremă și fructe. Nu mă dau în vânt după blat așa că nu mă complic prea mult. Uneori, sunt un om simplu. Mă mulțumesc cu puțin. Dacă am ciocolată, sunt cea mai fericită. Nu îmi trebuie mai mult ca să zâmbesc.
Sunt gurmandă. Pentru mine, mâncarea este o artă. Și trebuie lăsată pe seama unui artist. Pot lăsa liniștită alte treburi pe seama mea. Pentru gătit, deocamdată, există mama. Și nu o zic cu răutate, însă nu pot să o întrec. Ea e expertă. Toți cei care au mâncat la mine acasă pot să confirme.
Dar ce să fac atunci când vreau să le fac o surpriză părinților? O cină în familie e ceva cu care nu pot da greș. Mai ales când știu că ei o să ajungă acasă înfometați. Mi-ar fi plăcut să spun că eu nu sunt obosită niciodată, dar va veni o vreme și pentru asta. Eu nu gătesc prea des. Nu când am prea multe lucruri de făcut. De cele mai multe ori, mănânc în pat, cu laptopul în brațe. Nu îmi pot imagina cum aș putea găti în pat.
Pentru mine, acasă e acolo unde perfectul simplu e folosit. Sunt olteancă și mă mândresc cu asta. L-am întâlnit recent pe tipul care a creat un adevărat brand din treaba asta. Cu puțină creativitate s-a născut un concept inedit, o combinație boemă care a schimbat sensul prazului. Din pasiune pentru gătit, experiență și creativitate în exces, a apărut Praz Vegas. Nu știu dacă noi, oltenii, suntem mari consumatori de praz, însă suntem recunoscuți în celelalte părți ale țării prin așa ceva. Știu mulți olteni care nu mănâncă praz, dar e ok. De câteva luni, avem pizza cu praz (și e senzație). Și e opera unui oltean. Se întâmplă să fie un bucătar destul de bun, pe deasupra a câștigat Masterchef. Denumirile pentru pizza sunt bestiale, inspirate din filmul Nea Mărin Miliardar, au o notă umoristică și o doză mare de creativitate.
Un om care a trecut printr-o competiție știe să mizeze pe calitate și caută să devină din ce în ce mai bun. Am încredere în cineva care chiar știe ce face în bucătărie.
Cina mea a fost la un telefon distanță. Îmi place să las lucrurile pe seama experților. În felul acesta, toată lumea e fericită. Cred că mulți s-au convins de faptul că fericirea trece prin stomac. Îmi place să îmi văd părinții fericiți. Cred că într-un fel sau altul sunt răspunzătoare într-o oarecare măsură de fericirea sau nefericirea lor și mă străduiesc să îi fac fericiți și mândri de mine.
Într-o bună zi o să gătesc și eu chestii extraordinare, dar până atunci multumesc, Pizzeria Praz Vegas!
ai un stil funny în ale povestirii..oricum, felicitări 🙂
Heeei 🙂 merci mult 🙂 >:D<