Studenție la Superlativ – Când spun ASFEAA, spun…

Oficial, studenția mea s-a încheiat. Nu știu cât de repede a trecut timpul sau cât de încet, însă știu că a reușit să imprime pe o boltă a sufletului meu numeroase amintiri. Nu a fost tot timpul roz, am muncit din greu, am pierdut multe nopți…și cu ele mulți oameni, dar am câștigat prieteni și poate puțină încredere. Știți și voi, încrederea e ceva relativ și subiectiv și greu de măsurat.

Dintre toate momentele care au marcat studenția mea, se ridică falnic deasupra tuturor ceea ce a reușit să o ducă la superlativ și anume ASFEAA.

Nici nu mai știu să mai explic formal ce este ASFEAA pentru că a devenit o parte importantă din mine și atunci când încerc să o definesc îmi vin în minte oameni, experiențe și valori.

Când spun ASFEAA spun proiecte care ne-au adus împreună și care ne-au făcut să rămânem în memoria multor oameni. Când spun ASFEAA spun familie, spun prieteni, spun oameni cu care împart zile și nopți, task-uri și reușite, eforturi și zâmbete, stres și satisfacție.

Lucrurile minunate nu se întâmplă dacă nu au în spate oameni la fel de minunați care să pună pasiune în tot ceea ce fac, pe care să îi unească niște valori, câteva amintiri de neuitat și un scop bine definit.

Eu sunt ASFEAA. Mă uit în oglindă, mă uit în CV, mă uit în trecutul meu și îmi dau seama că sunt omul de astăzi datorită experiențelor care m-au definit și datorită oamenilor care au pus câte o piatră la construcția templului meu, care au crezut în mine și mi-au demonstrat că pot mai mult, care mi-au lansat provocări ca să îmi depășesc limitele, care m-au susținut când a fost nevoie, care au fost acolo și au arătat că le pasă, care m-au strâns în brațe și m-au felicitat pentru reușite, care m-au avertizat că greșesc și care m-au ajutat să mă ridic.

Când spun ASFEAA spun câteva nume care au făcut istorie în asociația studențească și care i-au asigurat un viitor strălucit. Când spun ASFEAA spun datoria morală a studenților care au înțeles că fac parte din generația care construiește.

Când spun ASFEAA spun dezvoltare și spun USR. Iar atunci când spun USR îmi vine în minte fiecare foc de tabără în jurul căruia studenți din toate colțurile țării se adună să cânte împreună “Phoenix – La umbra marelui URSS” și acolo parcă văd cum mi se derulează toate amintirile cu ei, toate proiectele la care am lucrat împreună, toată munca din spatele evenimentelor reușite, toată alergarea și toată răsuflarea ușurată că totul a decurs bine. Nu-mi dau seama cum într-o singură melodie încap atât de multe amintiri cum nici nu îmi dau seama cum într-un suflet încap atât de mulți oameni.

Când spun Alexandra, spun ASFEAA pentru că niciodată nu am fost mai mândră ca acum pentru că fac parte din marea familie care și-a lăsat amprenta asupra mea. După acești ani, clar nu mai pot fi la fel. ASFEAA m-a schimbat mult, mi-a schimbat setul de valori și perspectiva asupra a ceea ce se întâmplă în jurul meu, mi-a schimbat modul de gândire și doza de altruism.

Sunt omul de astăzi datorită omului care mi-a spus “Am un plan cu tine!” și mi-a arătat ce înseamnă ASFEAA. Sunt recunoscătoare pentru acești ani minunati, pentru lecțiile pe care le-am învățat atunci când am fost aruncată în corzile vieții și pentru experiențele care m-au modelat. Îi sunt recunoscătoare ei pentru că mi-a schimbat studenția și m-a făcut să îmi dau seama că nu îmi regret deloc deciziile. Asftel, când spun ASFEAA spun Yamina pentru că ea rămâne temelia acestui imperiu și omul căruia o să îi mulțumesc mereu pentru tot ceea ce a făcut pentru mine.

S-a terminat studenția mea, dar nu și planurile mele cu privire la ASFEAA. Pe acolo mai rămân să contribui la construcția Imperiului.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*