AlexandraExistă un loc de basm, unde drumul părăsește banalul și se îndreaptă către munți cu creste încă albe și pare că se adâncește într-o poveste. Acolo e un tărâm magic, de o frumusețe răpitoare, unde întâi pășești cu sufletul și apoi bocancii încep să-ți lese urme fine pe asfaltul umed. Și-i spune simplu: Valea Avrigului.
Această Vale a Avrigului este o zonă turistică ce se întinde de-a lungul râului Avrig, un afluent al Oltului, la poalele munților Făgăraș. Cursul superior al râului Avrig este cunoscut și sub denumirea de Râul Mare. Ploua destul de tare când am ajuns, iar mie îmi place atât de mult sunetul ploii și explozia de verde, mirosul pământului și al copacilor de după ploaie și atmosfera aceea care te îmbie să te retragi la căldură cu o ciocolată caldă și să admiri restul spectacolului de la geam. Uneori chiar mă întreb cum se combină ploaia cu liniștea și dă tot liniște.
Ne-am retras să ascultăm ploaia de la Casa Albert, unde am îmbinat relaxarea cu explorarea. Am profitat de orele cu soare ca să ieșim să vizităm zona și am lăsat ploaia să ne țină la căldură, să ne bucurăm de liniște și de ciubăreală.
După experiența noastră de pe Vale, v-am pregătit o selecție de grădini boeme, castele, muzee, drumeții și activități de care să vă bucurați în care un care liniștea nu-i suficientă și plecați de la cazare să explorați zona.
Palatul Brukenthal
Palatul Brukenthal este un palat construit între anii 1778–1788 în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze, în orașul Sibiu de către baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (funcție pe care a ocupat-o în perioada 1777-1787) cu scopul de a-i fi reședință oficială și sediu al colecțiilor sale.
Samuel von Brukenthal și-a organizat colecțiile de artă astfel încât să poată fi vizitate încă din 1790, cu trei ani înaintea deschiderii Muzeului Louvre. Deschiderea oficială a muzeului a avut loc în anul 1817, fiind cel mai vechi muzeu din România.
Inițial, palatul avea încăperi pentru locuit, birouri administrative, o galerie de artă și o fastuoasă sală de bal. După stingerea urmașilor lui Brukenthal în 1872, complexul a fost vândut de mai multe ori, iar de la începutul secolului XX și în timpul comunismului (în 1948 a fost naționalizat) până în 2005 a funcționat ca sanatoriu. În prezent, palatul se află într-o stare deplorabilă și se încearcă dezvoltarea unui concept pentru restaurarea sa.
Grădina era cunoscută ca fiind un tărâm al plantelor exotice rare: aloe, ananas, lămâi, portocali, curmali, smochine, plante de cafea, arbore lalea și o legumă aparte în acele vremuri, sparanghelul. Cu timpul plantele s-au pierdut, rămânând în prezent doar arborele lalea, care are aproximativ 250 de ani și înflorește odată la câțiva ani.
Am vizitat muzeul palatului ce cuprinde expoziția bunurilor săsești din Transilvania: obiecte de ceramică pictate manual, perne, țesături realizate cu motive tradiționale românești, mobilier pictat manual, costume tradiționale, săbii și bijuterii. Apoi ne-am bucurat de liniștea din grădină.
În prezent, palatul funcționează în regim hotelier, însă muzeul și grădina sunt deschise publicului larg și se pot vizita zilnic, iar prețul unui bilet întreg este de 20 lei.
Fabrica de bere artizanală Augusta
Am vizitat fabrica de bere Augusta – un brand local creat din respect pentru oameni și pentru gust bun al berii de altadată. Berea este preparată în tihnă, după o rețetă tradițională cu doar patru ingrediente naturale: drojdie, malț, hamei și apă pură provenită din lacul glaciar Avrig din Munții Făgăraș.
Centrul de echitație Brândușa
”A pony is a childhood dream. A horse is an adult treasure.” Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreun ponei când eram mică, ba chiar am crescut cu o anumită frică de cai. Nu știu de ce, nici de unde. Însă a părut un moment potrivit pentru a-mi învinge această teamă și am petrecut o oră în compania căluților, cutreierând potecile de pe vale, cu imaginea încântătoare a Munților Făgăraș ca un tablou expus în fața noastră. Tin să cred că am și avut noroc de oameni potriviți alături de mine în această experiență și de o iapă cuminte – Iza. Văzând-o pe Sophie atât de degajată și inspirându-mi atât de multă încredere, am prins curaj și teama s-a risipit rapid. De la ”nu stau prea aproape de cai” am ajuns la a o îmbrățișa pe Iza și a merge să mângâi căluții din grajd pentru că și ei au nevoie de afecțiune.
Muzeul Etnografic Avrig
Muzeul cuprinde trei secţiuni şi o sală de expoziţii. Prima secţiune îi este dedicată lui Gheorghe Lazăr, a doua secţiune prezintă exponate de artă populară şi obiecte de industrie casnică, iar ultima secţiune prezintă o cameră ţărănească cu interior specific zonei Avrigului.
Sala de expoziţii cuprinde războie de ţesut şi obiecte de sticlărie realizate la Avrig. Aici arta ţesutului este dusă mai departe de către tinerii din localitate, astfel muzeul devine pentru vizitatori un adevărat atelier de lucru.
Muzeul poate fi vizitat în zilele de marți, joi și duminică, între orele 10:00 și 13:00, iar prețul unui bilet de intrare este 1 leu.
Casa Memorială ”Gheorghe Lazăr”
Orașul Avrig a devenit o localitate importantă în dezvoltarea învățământului românesc datorita marelui cărturar Gheorghe Lazăr, născut în anul 1779. Acesta este considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească, înființând la București, în anul 1818, prima școală cu predare în limba română și anume Școala de la Sfântul Sava. Gheorghe Lazăr i-a fost profesor lui Petrache Poenaru – inventatorul stiloului, primul român care a călătorit cu trenul și fondatorul Colegiului Național Carol I din Craiova.
Casa memorială se află vis-a-vis de Muzeul Avrig și destul de aproape de Palatul Brukenthal.
Trasee montane
- Avrig – Izvorul Florii – Suru – Lacul Avrig – Negoiu – Bâlea
Avrig – Poiana Neamțului – Cabana Bârcaciu – NegoiuAvrig – Poiana Neamțului – Cabana Bârcaciu – Lacul Avrig – Suru
Pe noi nu prea ne-a ajutat vremea să luăm la pas Valea așa cum ne-am fi dorit, însă ne-am bucurat de liniște și de timpul petrecut la Casa Albert (despre care o să vă povestesc cât de curând), de vizita la Palatul Brukenthal și la Castelul de Lut – Valea Zânelor.
Am ales Valea Avrigului în primul rând pentru peisaj și apoi pentru liniște, pentru lipsa semnalului (sau o simulare a lui prin mod avion), ca să ne deconectăm de la device-uri (încercăm pe cât de mult posibil să limităm folosirea telefonului, ne rezumăm la câteva fotografii ca să ne bucurăm mai mult de locul în care ajungem. Nu cred că se supără nimeni că postăm pe Instagram la 5 zile după ce ne întoarcem acasă) și să ne conectăm cu natura și cu sinele și să ne reîncărcăm bateriile.
În apropiere de Valea Avrigului se află boemul Sibiu, Porumbacu de Sus, Bâlea Lac, Transfăgărășan, Muzeul ASTRA despre care am mai povestit pe aici anul trecut când l-am luat pe Arthur.
S-AR PUTEA SĂ VĂ INTERESEZE ȘI:
