“Ultima dată” nu e chiar ultima dată

Sunt momente când crezi că ceva s-a întâmplat pentru ultima dată. Când ți se pare imposibil să mai fie vreo șansă să revezi o persoană sau să retrăiești fericiri. Nu îți pierzi speranța, dar pur și simplu nu te mai aștepți.

Mă întrebam zilele trecute cum ar fi să mă sincronizez cu o persoană, cum ar fi ca timpul și circumstanțele să ne aducă iar în același loc. Îmi făceam diverse scenarii în cap, apoi am luat telefonul și am sunat. Nu a răspuns, ca în ultima perioadă. Nu am înțeles nici acum de ce. Nu e pentru că nu ar avea ce să zică, ci pentru că nu știe cum să zică. S-au întâmplat destule lucruri care au creat această barieră între noi. Nu știu dacă o să reușim să depășim această situație, însă ne vom strădui.

Am aflat de la fratele lui că e în București pentru concertul Rihannei. Ce coincidență! Și eu eram la ultima zi de START, tot în București. Însă numai pentru câteva ore. Urma să ne vedem la ora 4. Doar 10 minute. Chiar și așa, am calculat că voi pierde trenul. N-ar fi pentru prima dată.

Când am ajuns în Piața Constituției, m-am amestecat în mulțime. L-am văzut de la distanță și atunci am realizat că acea “ultima dată” despre care vorbem cândva chiar nu își are sensul. M-am apropiat de el și, fără să ne spunem nimic, ne-am îmbrățișat. În acele momente, am auzit pentru 30 secunde melodia noastră pe fundal. Și pentru prima dată în ultima lună răspunsul la “Where are you now?” a fost “here”.

Am trăit cândva cea mai frumoasă poveste, scene parcă rupte de realitate. De multe ori am crezut că visez, părea atât de ireal încât uneori mă întrebam cum o să fie când o să mă trezesc. Nu aș fi vrut să aflu. Ne-am regizat propriul film, l-am trăit și l-am povestit frumos, cu fericire. Am spus povestea noastră cu lacrimi, de fiecare dată.

tumblr_ln62wru4qK1qjygs2o1_500

Acum, mi se părea că suntem doi actori ce se întâlnesc după ce joacă în filmul vieții lor și se întâlnesc să dezbată povestea. Părea că ne-am întâlnit în spatele scenei să discutăm despre scenariu și despre cât de bine ne-am jucat rolurile. Acum, când fiecare s-a întors la realitate, e atât de ușor să vorbim despre tot ce am trăit. Povesteam detașați despre planurile pe care le-am avut, despre tot ce ne-am promis și despre cum s-a ajuns aici. Inexplicabil.

Dacă a fost un film bun, sigur va avea și o continuare. Sau a fost atât de bun încât orice continuare i-ar strica farmecul. Doar timpul și circumstanțele vor decide asta.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*