August zilele când sunt cu tine

Au gust zilele când sunt cu tine, gust de cafea aburindă pe plajă când soarele începe să apară pe cerul scăldat în nori, au gust de vară și de libertate, de scoică sărată adusă la mal de valurile grăbite, de brazi împodobiți de o ploaie deasă, de zâmbete și privire pline de înțeles.

Au gust zilele când sunt cu tine departe de restul lumii, când suntem doar noi doi în lumea noastră și tu ești universul meu și galaxia în care îmi dansează stelele din suflet și nebuloasa în care mi se pierd gândurile și valurile pe care mi le poartă marea acolo unde doar noi știm că ne așteaptă.

Au gust zilele când sunt cu tine, gust de nemărginire și de curaj și de libertate și de nebunie. Au gust de încredere și acolo îmi freamătă câteva amintiri, pe geana unui colț de suflet. Zilele când sunt cu tine nu sunt prinse în timp și nimeni nu-mi grăbește gândurile, iar ceasul degeaba îmi arată orele pentru că timpul ori stă în loc ori se dilată. Nu mă întreba ce înseamnă un minut, nu-ți întreba inima de câte ori bate, ci observă cum inima mea se sincronizează cu a ta. Au gust zilele când sunt cu tine. Gust de clepsidră sfidată de timp, gust de nisip ce se scurge în propriul lui ritm, un ritm pe care ne dansează nouă câteva zâmbete.

Au gust zilele când sunt cu tine. Gustul buzelor tale care mă răsfață dimineața. Au gust de suflet spre care îmi trimit sufletul. Au gust de revedere și de clătite cu ciocolată. Au gust de ceva dulce la miezul nopții când pe întuneric nu se mai numără caloriile.

Au gust zilele când sunt cu tine. Gust de vară care nu se mai termină niciodată. Au gust de călătorii și libertate. De regăsire. De bucăți de suflet care se întorc înapoi. Au gust de August.

Ah, August, zilele de August îmi spun povești despre tine.

2 Comments Posted

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*