AlexandraViena m-a cucerit prin liniștea de pe străzile pline de oameni și prin arhitectura impunătoare a clădirilor. Are eleganța și romantismul Parisului, arhitectura Londrei și aglomerația din Milano, o combinație frapantă de amintiri care m-a făcut să îmi doresc să revin să o explorez pe îndelete. Având la dispoziție doar câteva ore într-o escală, în drumul nostru spre Costa Blanca, am ales să ne petrecem seara la Cafe Central Wien.
Cafe Central Wien datează din 1876, fiind locul de întâlnire al elitei vieneze. Personalități marcante precum Sigmund Freud, Peter Altenberg, Lenin, Stalin, Hitler și-au făcut veacul la cafenea. Aceasta a fost închisă după Cel de-al Doilea Război Mondial și redeschisă în 1975, într-o altă parte a Palatului Ferstel după ce acesta a fost restaurat.
Dincolo de a fi un loc în care te poți bucura de preparatele vieneze, de o cafea cu croissant și delicioasele plăcinte cu mere și înghețată, Cafe Central Wien e o incursiune în timp, pereții respiră istorie, iar podeaua poartă pașii unor oamenii care și-au lăsat amprenta asupra întregii lumi. Între zidurile ei zac secrete și planuri care au schimbat cursul omenirii, aici s-au discutat idei care au distrus și idei care au restabilit, aici s-au născut poezii, simbolul cafenelei fiind poetul Peter Altenberg, care este cheia genezei modernismului timpuriu din oraș.
Noi am ales un șnițel vienez, plăcintă cu mere și înghețată, clătite cu dulceață de caise și cafea cu lichior. Pe fundal, un sunet de pian încânta atmosfera, candelabrele imense luminau și astăzi ca altădată, ospătarii atenți la detalii roiau ca albinele, iar oamenii se ridicau de la mese să facă fotografii ca într-un muzeu.
Am luat la pas străzile Vienei cu promisiunea că o să revin cât de curând să o descopăr în toată splendoarea. O să vă povestesc la momentul potrivit despre palate și despre caleștile cu cai, despre cafenele luxuriante și despre muzee.
CITEȘTE ȘI:
