AlexandraRomânia a fost înzestrată cu toate formele de relief în toată splendoarea lor, cu așezări rupestre, lacuri de poveste, râuri grăbite la vale, păduri ce-și schimbă culoarea oferind un vizual de excepție, stânci ce străpung cerul, văi ce se ascund între munți, toate într-o armonie perfectă. Oamenii au amplificat această frumusețe prin crearea unor drumuri care să faciliteze legăturile dintre anumite puncte de interes, sporind astfel potențialul lor turistic.
Astăzi o să povestim despre 4 dintre cele mai frumoase șosele ale României.
Transalpina
Transalpina este cea mai înaltă șosea a României, dar și din întregul lanț carpatic din afara României, cel mai înalt punct fiind Pasul Urdele (2145 m) și totodată locul unde pământul întâlnește cerul. Drumul leagă Oltenia de Transilvania și a fost reabilitat după Primul Război Mondial de către Regele Carol al II-lea și fiul său, Regele Mihai, și dat în folosință în anul 1939. Având o lungime de 148 km și traversează 4 județe Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba, făcând legătura între orașele Novaci din Gorj și Sebeș din Alba. Străbate Munții Parâng din Carpații Meridionali, de la sud la nord și, întrucât este un drum montan, se închide iarna.
Drumul se traduce prin ”țara de dincolo de munți”, fiind denumirea latinească pentru Țara Românească. Mai este supranumit și Drumul Regelui întrucât la inaugurare însuși Regele Carol al II-lea l-a parcurs împreună cu familia regală, într-o mașină de teren condusă de însuși rege.
Deși este un drum național, până în 2009 nu a fost niciodată asfaltat. Acesta a fost construit de armatele romane în drumul lor spre Sarmizegetusa, pavat cu piatră de Regele Carol al II-lea în 1939 și reabilitat de nemți în al Doilea Război Mondial. Autoritățile române l-au dat uitării, devenind astfel un drum greu de parcurs cu mașini normale, însă acest lucru a făcut ca Transalpina să își păstreze sălbăticia și farmecul aparte. De altfel, este și unul dintre puținele drumuri din țară pe care se poate ajunge cu mașina până la nori și chiar dincolo de ei.
Transfăgărășan
Transfăgărășanul este caracterizat drept ”cel mai spectaculos drum din lume” conform Top Gear. Are o lungime de 151 km dintre care 92 km traversează cel mai înalt lanț muntos din țară – Munții Făgăraș. Trece prin județele Argeș și Sibiu și leagă astfel Transilvania de Muntenia. Drumul pornește din comuna Bascov de lângă Pitești, urcă valea râului Argeș, trece prin orașul Curtea de Argeș, apoi prin fața hidrocentralei Vidraru și în apropierea cetății Poenari începe să urce pe serpentine și viaducte. De la Barajul Vidraru trece prin trei tunele scurte, lasă în partea stângă Lacul Vidraru și ajunge la Cascada Capra. De aici și până la Bâlea trece printr-un tunel de 887 metri. Tunelul Bâlea este cel mai lung tunel din România. Acesta este iluminat electric și ventilat manual datorită curenților puternici. Transfăgărașanului i se mai spune și ”drumul dintre nori”, ajungând la altitudinea maximă de 2042 metri la Bâlea Lac.
Ideea construirii acestui drum i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, după invazia sovieticilor în Cehoslovacia (1968), de teama ca nu cumva România să fie următoarea țintă a URSS-ului. Acesta a vrut să asigure un drum strategic pentru înaintarea rapidă a armatei române întrucât până la acel moment Munții Făgăraș nu puteau fi traversați prin acea zonă nici măcar călare.
La construcția Transfăgărășanului au participat atât civili, cât și militari și operațiunea a durat 4 ani (1970-1974) timp în care s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă pentru care s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea. Proiectul a durat 4 ani. Din surse oficiale, în timpul construcției și-au pierdut viața 40 de oameni, însă martorii spun că ar fi vorba de câteva sute. În memoria celor care și-au sacrificat viața au fost construite două monumente
-
Poarta Geniștilor (la cota 1200) “Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR”.
-
Poarta Întâlnirii (la cota 1600) “În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII“.
Transbucegi
Șoseaua Transbucegi a fost inaugurată în anul 2013, pornește din apropierea stațiunii Sinaia, are o lungime de 20 de km și ajunge până la Cabana Piatra Arsă, în apropierea Sfinxului și a Babelor, motiv pentru care se mai numește și Drumul Babelor.
Transrarău
Transrarăul este o șosea montană din Bucovina, cu o lungime de 28 km, ce face legătura dintre Valea Bistriței și Valea Moldovei. Aceasta pornește din Pojorâta, urcă Munții Rarău până în apropiere de Pietrele Doamnei – Rarău și coboară apoi spre Valea Bistriței, până în localitatea Chiril.
Se spune că în anul 1541 Petru Rareș și-a adăpostit familia de invadatorii tătari în Munții Rarău. S-au ascuns cu toții într-o peșteră să se roage, iar ruga le-a fost ascultată întrucât din munte s-au dezlipit pietre ce au început să se prăvălească peste invadatori.
Legendele spun că Transrarăul este drumul ce duce către descoperirea unei comori. Și ce comoară poate fi mai frumoasă decât peisajele de o frumusețe rară pe care le oferă și experiența de a fi acolo și de a trăi momentul pe culmile Rarăului?
TransSemenic
TransSemenic are o lungime de 40 km și traversează masivul Semenic, una dintre cele mai pitorești zone din vestul țării. Șoseaua a fost inaugurată în decembrie 2014, leagă localitatea Văliug de Slatina-Timiș și este cea mai nouă șosea montană de la noi din țară, ajungând până la altitudinea de 1000 m. Ca și puncte de interes pe traseu sunt stațiunea Trei Ape și lacul de acumulare Văliug.
În articolele ce urmează o să vă povestesc experiențele noastre de pe aceste drumuri de poveste și din imprejurimi.
S-AR PUTEA SĂ VĂ INTERESEZE ȘI:
[…] Cele mai impresionante șosele ale României […]
[…] Cele mai impresionante șosele ale României […]