Frigul se strecoară printre crengile goale. E noiembrie și e întuneric deja. Umbrele dispar. La fel și frunzele măturate de vânt. Pe străzi e liniște. Orașul e gol. Doar natura se dezlănțuie în voie. Oamenii dispar. Umbrele dispar. În suflet, mi-e toamnă. Și frig. Și liniște. Rămân singură cu atâtea gânduri. Mă freamătă atâtea întrebări. Caut răspunsuri. Mă caut pe mine.
Who am I? Cine sunt când rămân singură? Cine sunt când nu mă vede nimeni? Cine sunt în tăcere? Who the fuck am I?
I am enough. Nu mă mai compar cu nimeni. Nici măcar cu mine. Azi, îmi sunt suficientă așa cum sunt. Sunt tot ce trebuie. Sunt cum trebuie. Atât cât pot. Și mă străduiesc să fiu mai mult. Însă, sunt mulțumită cu ceea ce sunt deja.
I am strong. Because I have to be. Because I can. Pentru că am rezistat în furtună. Pentru că peste capul meu au trecut câteva valuri și încă sunt bine. Pentru că am trecut câteva teste. Pentru că încă zâmbesc.
I am awesome. Oh, I’m fucking awesome.
I am free. Am stat cu teamă mult timp. Am avut zile în care m-am închis în casă, m-am închis în mine, mi-am închis sufletul. Știi vorba aia, când se închid răni rămân cicatrici. După o vreme, începe să nu mai doară. După o vreme, te obișnuiești. Și când apare soarele, deschizi ferestrele și apoi ieși afară. Ieși cu încredere că frigul a dispărut. Și nu mai simți nicio urmă de teamă. Nici îndoială. Nici pași pe urmele tale. Nici respirație în ceafă.
And I’m a legend.
Și mai presus de toate…Who cares? I’m alive.
And I celebrate!
Silence. Apa tulbure se limpezește cel mai bine când e lăsată în pace. Așa și mintea. Așa și sufletul. În liniște deplină.
Freedom. Sunt zile în care o simți din plin. Prin vene. Prin toți porii. În aerul pe care îl respiri. În dimineți senine și-n nopți târzii.
Love. Ah, iubirea. În cea mai pură formă. În deplină sinceritate. În adevăratul sens al cuvântului. Dezgolită. Cu aromă de cafea și de acasă.
And friends. Toți acei oameni care rămân după ce trece furtuna. Ca brazii care nu se frâng.
And family. All you need. All you have forever and ever.
Las în urmă toate emoțiile negative și îmi permit să fiu fericită. Și liberă. Și în siguranță.
Aceasta este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez.
Un fel de declarație de independență pe care sufletul meu o cere cu ardoare. Un fel de pătură grea pe care o ridic de pe mine. Un fel de ceață care se risipește în zori. Un fel de eliberare. Un fel de atâtea feluri.
Doamne ajuta sa te tina cat mai mult asa, sa reusesti sa fii asa cum vrei, fara sa fii „atinsa” de rautatile celor din jur!
Love you girl!?
Love you too, girl!
Fac tot posibilul. La fel îți doresc și ție! :* :*