AlexandraAș vrea să îmi las trecutul în spate ca să mă reconstruiesc într-o variantă mai bună. Însă tot ce fac acum este să ajustez ceea ce sunt acum, să mă adaptez la noi locuri și să mă conectez cu noi oameni. Mă mut într-un loc care e deja parte din mine, dar într-o zi o să mă mut undeva unde nu mă cunoaște nimeni și atunci chiar o voi lua de la zero cu totul. O să îmi schimb numele, dar o să îmi păstez amintirile. O să păstrez în suflet câțiva oameni și o să fac loc pentru alții. O să încep o viață nouă, acolo departe de tot, departe de mine, departe de trecut.
O să mă reconstruiesc într-o bună zi și o să devin cea mai bună variantă a mea. O să fiu tot ce am visat cândva și nu am avut curajul să devin. O să ajung acolo unde mi-am propus, o să fac tot ce mi-am dorit.
Mi-am permis suficient să greșesc, am învățat din greșeli, am stat în spate și am luat aminte, dar acum a venit vremea să mă ridic și să excelez.
Momentan mă mut într-un loc care e deja parte din mine. Mă mut ”acasă”, acolo unde mă regăsesc, acolo un dau de mine întreagă. Dar va veni vremea când mă voi muta acolo unde nu mă cunoaște nimeni, acolo unde totul mi-e străin și voi începe să aparțin unui loc total necunoscut, voi fi cine vreau eu să fiu, voi putea să o iau de la capăt așa cum doresc.
M-am întrebat de multe ori ce aș face dacă ar fi să îmi încep viața de la zero. Noi locuri, noi prieteni, noi amintiri. Fără trecut. Doar eu, o insulă și câțiva palmieri la apus, un pahar de vin și o carte bună. Doar prezent. Fără planuri de viitor. Fără să îmi pese că mâine nu e soare. Dansând în ploaie. Alergând după fluturi. Căutând scoici pe plajă. Înotând cu delfinii. Să mă trezesc și, pur și simplu, să fac tot ce îmi doresc. Nu mulți oameni au posibilitatea să facă asta. Mulți se trezesc și lucrează pentru dorințele altora. Mulți nici nu visează la ceva mai bun, se limitează, se complac, rămân în zona de confort, nu au curajul să meargă la capătul lumii pentru dorințele lor. Sau nici măcar nu concep faptul că ar putea deveni vreodată realitate.
Dorințele mele mă sperie atât de tare. Tocmai de aceea mă ambiționez să le îndeplinesc. Îmi știu limitele și caut să le depășesc. Fug de rutină, fug de zona de confort, fug spre tot ce mă sperie ca să fiu un om liber.
Mi-am făcut o listă de dorințe și acum fug să le îndeplinesc. Timpul nu așteaptă după mine așa că nu am de gând să mă pierd pe alte căi. Am drumul meu, chiar dacă nu e trasat. Nu mi-e teamă să las urme noi pe zăpada proaspătă.
CITEȘTE ȘI:
[…] Până unde ești dispus să mergi pentru a-ți îndeplini dorințele? […]