Oraș cuprins între munte și mare, care privește cu uimire la înălțimi și cu smerenie la valurile ce se sparg la țărm, care își spune povestea la un pahar de vin, seară de seară, în centru vechi, la unul dintre numeroasele baruri de tapas, atent împodobite cu ghirlande de flori și lumini, ce strălucesc pe străduțele înguste și te cheamă să-ți insufle puțină magie.
Briza face ca vegetația luxuriantă de pe faleză să tresară. Plaja e întinsă și curată, din loc în loc șezlonguri, nisip fin auriu cu alb. Restaurant lângă restaurant și pe plajă și pe faleză, muzică bună, parcă ar fi o petrecere continuă. Marbella e capitala distracției. Oamenii roiesc ca albinele, peste tot, și zi și noapte. E o atmosferă de vacanță, libertatea e la ea acasă.
Străduţe înguste, pavate cu piatră cubică se înalță pe o colină. Casele albe cu etaj au felinar la uşă și ferestre largi cu obloane din lemn. Ghirlande de flori împodobesc balcoanele, dând un aer de sărbătoare permanentă. Ghivece cu flori mari sunt lăsate pe ușă, înfrumusețând străzile. Restaurantele și terasele din centru sunt amenajate cu bun gust. Sunt micuțe, dar cochete. Au un aer boem.
În spate e muntele ce se înalță semeț și veghează asupra orașului. Noaptea se cufundă în întuneric de parcă nu ar mai fi nimic acolo. Doar o beznă totală.
Contrastul fain dintre munte și mare ne-a făcut să vrem să descoperim Marbella din toate unghiurile așa că ne-am ridicat în hamuri deasupra mării. Barca ne purta în larg, soarele se pregătea să apună, tot ce descoperisem la pas căpăta o altă semnificație de acolo de sus.
Am trăit un cocktail de emoții. Tocmai de aceea nu am scris despre acest oraș ca despre celelalte unde am punct diverse atracții turistice. Marbella e un mix, un întreg ce trebuie explorat la pas, fără o țintă anume, rătăcind pe străzi, lăsând urme pe nisipul umed, fie că e noapte sau zi.

Marbella e un oraș care renaște odată cu lăsarea serii, care se preschimbă și aduce la lumina lunii tot ce are mai frumos, e un oraș care nu doarme niciodată, un oraș boem și neliniștit, un freamăt, o sclipire, o paletă de culori ce așteaptă să se reverse pe pânza oricărui explorator. Oraș ce așteaptă să fie descoperit și degustat, oraș ce merită savurat din plin, picătură cu picătură, val cu val, pe îndelete, pe lumină și pe întuneric, o muză, o iubire de-o vară ce rămâne impregnată pe suflet și naște dorul. Un dor nebun de întoarcere.
Și spun cu mâna pe inimă că Marbella e o frenezie, un oraș ce merită trăit și simțit, ce ți se infiltrează prin toți porii și te pătrunde cu totul. Îi simți vibe-ul până în suflet și te contopești cu el. Poți doar să îl iubești sau să îl urăști. Cale de mijloc nu e. Poate că se amestecă emoțiile pe care le poți trăi acolo, dar sentimentele niciodată. Eu aș paria că o să îl iubești și că o să vrei să te întorci cândva pentru mai mult. E ca o iubire de vară pe care nu vrei să o uiți niciodată și pe care vei căuta să o trăiești vară de vară, ani la rând.
Prima noapte am petrecut-o departe de oraș, la un resort de 5 stele – Los Monteros SPA & Golf Resort, unde pe autostradă, cam la 1 km de plajă, într-o zonă destul de liniștită contrar așteptărilor, cu o viață trăită pe silent în interior, multe cupluri de vârsta a treia, cine elegante, personal amabil. Totuși, de acolo nu am simțit orașul așa cum l-am simțit după ce ne-am mutat aproape de centru la Hostal Tak (nota peste 9 pe Booking), amenajat cu bun gust, destul de cute și Instagramabil, cu o gazdă super primitoare, unde m-aș întoarce chiar mâine dacă aș putea.





TE-AR PUTEA INTERESA ȘI:
[…] Marbella – cel mai vibrant oraș din Andaluzia și un adevărat cocktail de emoții […]