Iată-mă scriind din nou despre Costinești. De ce? Pentru că nu pot să uit de unde am plecat. Costinești a fost rampa mea de lansare, a fost locul în care am evadat în fiecare vară, după sesiune, pentru că am cunoscut Costineștiul după primul an de facultate și de atunci m-am îndrăgostit atât de tare încât m-am întors în ficare vară, chiar și de 2-3 ori.

Când am crescut așa repede? Când m-am maturizat atât de mult? Cât de departe e acea vremea în care organizam prima mea călătorie mai departe, alături de alți 5 prieteni, cu părinții cărora trebuia să vorbesc ca să le explic că suntem în siguranță, că ne descurcăm, că nu stăm prea mult în soare și nici nu intrăm prea departe în apă. Și ne-am descurcat. Mai puțin partea cu nu stăm în soare, că mereu ajungeam pe plajă la 11 și le spuneam părinților că atunci plecăm în cameră. Nu știu ce făceau ceilalți, dar eu mai dormeam câteva ore la soare, sub un prosop, ca să nu fac insolație și tot am făcut de vreo 2 ori.

În Costinești mi-am dat testul, în fiecare vară, ca un pui care își întinde aripile și zboară pentru prima dată. Următoarele teste au fost și mai grele, dar le-am trecut pentru că am avut o bază care m-a făcut să am încredere în mine că o să mă descurc. Peripeții au fost multe că doar nu e vacanță fără ele. Am făcut spuma party în cameră pentru că mă plictiseam într-o zi și nu știu ce mi-a venit să spăl pe jos cu gel de duș. Rectific. Cu atât de mult gel de duș. În primul an, au plecat niște prieteni cu cheia de la camera mea spre Craiova și am realizat acest lucru când ei ajunseseră în stația următoare și le-am zis să o arunce din tren. Am mers pe jos, pe calea ferată, să o căutăm. M-am și îndrăgostit de câteva ori. De valuri, de răsărituri, de pescăruși, de oameni, de cuvinte, de melodii, de furtuni, de înghețată, de un frappe savurat pe plajă, de soarele ce-l aveam la cap și marea ce mi se întindea la picioare.

Scriu despre Costinești pentru că îmi e dor, deși am zis că anul acesta nu mai trec pe acolo. Am simțit așa o nostalgie când am zis că 2017 a fost ultimul meu an de Costinești. M-am trezit într-o dimineață cu dorul acela de mare, de emoția din gară, când la 10:25 coborâm din tren și simțim miros de vacanță, miros de mare. Am asociat mereu libertatea cu marea pentru că acolo fugeam după sesiune și era atât de grozav. Brusc, mi-a fost dor de acel summer vibe specific Costineștiului.

Am atâtea motive să spun ”nu” Costineștiului, atâtea motive să nu îmi mai placă și totuși mi-e atât de drag. Mi-e drag pentru că acolo am lăsat cândva bucăți de suflet și chiar dacă m-am maturizat cu privire la călătorii și acum iau avionul spre mare (sau ocean), tot o să mai iau încă o dată trenul spre mare, de dragul vremurilor bune.

Mi-e dor de o plimbare cu vaporașul până la epavă, de o dimineață în care să mă trezesc devreme pentru răsărit și să merg departe pe o plajă sălbatică acolo unde sunt doar vântul, cerul și marea și câțiva pescăruși matinali care își întind aripile spre soare, mi-e dor de o seară târzie la DVG, de atmosfera de acolo care m-a făcut să îi dedic un întreg articol, de un frappe cu înghețată de care să mă bucur în timp ce stau pe nisipul fierbinte, de sinergia creată pe plajă și de Synergia care mi-a atras atenția recent, de un cartof copt cu multă brânză, de melodia mea preferată care se aude la radio într-o dimineață târzie, de tot ce a însemnat Costinești vreodată pentru mine.

Subtil, Costineștiul mi-a transmis că mă așteaptă și, cum nu e vară fără Costinești, o să mă întorc.


CITEȘTE ȘI:

  1. De ce am ales Summer DVG Costinești

  2. Ce merită încercat în Costinești

  3. SummerCamp cu S de la Superlativ

  4. Costinești e cu și despre prieteni

  5. Un SummerCamp fără perdea

  6. Jurnal de august – 7 lecții pe care le-am învățat vara aceasta

  7. Costineștiul e mai mult decât ceea ce pare

  8. Cum se creează Synergia în Costinești?

  9. Am stat o zi întreagă la DVG Costinești ca să înțeleg de ce este în topul preferințelor turiștilor

S-ar putea să-ți placă și:

2 comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *